Optzeci si sase

Azi e sambata, ma imbrac frumos. Imi pun tricoul cu : „ mami, baietii nu sunt fetitze, nu?”. Ma uit pe fereastra lumea se agita, toti cumpara, ca sa aiba cu ce sa-si umple burtile bine de Pasti. Pula mea, bai eu de aia il iubesc pe Isus. Pentru ne cacam mai bine dupa ce ne amintim ca l-au controlat unii la gioale, i-au batut cuie in laterale si i-au luat suflul la urma. Ca a inviat sau nu, e irelevant, noi ne cacam la fel pana la urma. Eu daca eram Dumnezeu Tatal si aveam un pic de minte (un pic, nu asta care o are acum si dintotdeauna), il trimeteam pe pamant nu ca fiu al omului ci, pula mea, in chip de Duffy Duck. Bai, stateam toti la televizor si ne uitam cum isi ia plumbi sub cur, cum deranjeaza ori pe unde trece, cum il fugaresc toti, ii intind capcane si-l vor, in final, cazut si, mai ales, il vedeam cum refuza sa moara. Bai, Duffy Duck n-a murit niciodata, e nemuritor, ne face sa radem si destinul lui profund tragic ni-l face pe al nostru ridicol. Duffy Duck e mai tare decat Isus Christos. Bai, eu ma inchin lui Duffy Duck.