luni, 6 septembrie 2010

Doisprezece

Am murit si am inviat. Si iar ne-am futut. Iar dupa trei zile m-am ridicat si am scris : „Aceasta este femeia mea. Tot ce este al ei este si al meu. Sanii ei sunt sanii mei. Gandurile ei sunt gandurile mele. Salariul ei este salariul meu. Cand calca pe nisipul timpului, ma scurg odata cu ea. Cand doarme, dorm si eu. Cand plange, plang si eu. Cand rade, rad si eu. Mama ei este mama mea (sper sa nu fie la fel de buna ca ma dau la ea). Iar tot ce este al meu ii apartine : smocul de par de pe piept, smocul de par de pe cur (pe care le iubeste atat), coaiele cand sunt tari, colectia mea de tricouri, felul in care o mint, cei 2,000 de parai care mi-au ramas, gandurile.” Era in spatele meu. Ce faci? Scriu la blog. Ce ? Ce-mi trece prin cap.Citea. Dar este despre noi. Pai asta-mi trece prin cap acum. Dar eu nu vreau sa scrii despre noi pe blog. De ce? Sunt intimitatile noastre. Nu ne cunoaste nimeni, baby. Cei care comenteaza pe blog nu sunt nimeni. Ba sunt. Ba nu sunt. Sunt niste personaje care aduc vag cu aia de stau in spatele lor si bat la taste. Toate? Toate, mai putin o pizda care a vrut sa stie cine sunt. Adica. Mi-a trimis un e-mail ca stie cine sunt. Deci stie si cine sunt eu. Nu, de tine nu stie. Daca stie de tine stie si de mine. Nimic nu e perfect, Angel, sunt si pizde proaste, care nu-si cunosc locul, care confunda imaginea cu fundalul, dar le fut in gura si merg mai departe. Asta e treaba ta. Corect. Nu vreau sa mai scrii despre noi pe blog. „Auzi, Helen, pizda asta proasta nu mai vrea sa scriu despre noi pe blog.” Cine e pizda proasta? Personajul care esti tu. Adica eu. Nu, tu nu esti o pizda proasta. Desi, daca ma gandesc bine... Am ras. Joke, joke, nu pune bot – glumeam. Asta nu e gluma. „ Bai, s-a incins taratza in pitipoanca.” Te rog, inceteaza cu asta. Mai exact. Nu mai scrie in timp ce vorbim. Si nu mai scrie despre ce vorbim. Pai nu scriu despre ce vorbim. Dar? Scriu despre ce gandim. Vezi? Glumeam. „Helen, cineva sta in calea fericirii noastre, ce sa fac?”. Bai, te-ai ticnit, ce ai? Nu mai scrie. Nu m-am ticnit, doar ma joc Angel. E un cacat de blog, e o ejaculatie trista care ma inveseleste, e un moft. E ceva care imi trebuie. Dar eu? Angel, Angel, Angel...uite, noi doi suntem indragostiti, right? Indragostitii se joaca. Playing fucking games. Da, dar nu asa, baby. Dar cum ? Nu stiu, in pat. Vrei sa ne futem? „Helen, dau o muie si revin, da?”. Nu dai nicio muie, esti vulgar si incapatanat. Angel, te iubesc, ce naiba ai? Esti incuiata, sa mor eu. „ Bai, Helen, asta se supara, ce naiba sa-i fac?”Cine e Helen? O pizda de pe net. O cunosti? Nu. Si de ce vorbesti cu ea. Imi place. Cum iti place? Uite asa. Adica? Adica personajul care stie ea ca sunt eu e indragostit de personajul care stiu eu ca este ea, intelegi?. Personajele noastre se iubesc, noi nu. Nu inteleg. Adica daca ar exista o lume paralela cu asta, noi doi am fi atat de indragostiti incat am sta pula in pizda 24 din 24... Ar ramane gravida si ar naste cu pula mea in gura, intelegi? Am fi inseparabili, am fi unul. „Helen, da-te-n gatu ma-tii – nimeni nu ti-a mai facut o declaratie asa de candinda pana azi”. Pe mine nu ma iubesti asa. Pe tine te cunosc de doua zile, babe. Pe ea o stiu de 30 de zile. E o diferenta. Vreau sa plec acasa. Vreau sa mai stai cu mine. Atunci inchide comp-ul. Nu, nu-l inchid. „ Bai, deci gagica incepe sa-si delimiteze teritoriul, asta incepe sa ma calce pe nervi”. Nu delimitez nimic. Dar daca stai cu mine, stai cu mine. Pai stau cu tine. Uite, vino aici la mine in brate, scriem amandoi, vrei? „Bai, Helen vine”. Uite, scrie ceva. Ce? Orice. „Salut, sunt Doina.” Acum zambeste. Nu-mi raspunde nimeni. Honey, asta e blog nu messenger. Stiu ce este un blog. Deci eventuale comments-uri pe maine.Mai scrie ceva. Ce ? Nu stiu. „ Il iubesc, e al meu.” Ce poate sa spuna o femeie... De ce esti rau? Pai, pula mea, in afara de asta e a mea, asta e al meu, altceva mai stiti? S-a ridicat. Plec, ziua asta e stricata. Bine, pleaca. Ti-am pus tricoul la spalat. Pot sa iau un tricou? L-a luat pe ala cu „am avut tot si am pierdut/ai plecat intr-un minut” . Pastreaza-l, voiam oricum sa-l arunc. De ce? L-a uitat o balamuta de pe centura, acum o luna. Asculta manele. Ma suni tu? Nu stiu ma, cara-te, am de scris pe blog. A iesit. Ma uitam pe fereastra dupa ea. Mergea cu capul aplecat si plangea. Bai, in secunda aia am fost misogin. „ Ce zici, Helen, se mai intoarce?”
26

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu