Bai, deci sunt putin abulic. De cate ori invii, pula mea, ma simt ametit. Am murit usor stresat, noroc cu Jimmy. Deci aseara, pe la ora 8 apare doamna Mogos. A batut la usa i-am deschis. Buna seara vecine. O, doamna, sarut mana. Salut ma Jimmy. „Salut Nic, ma bucur moderat sa te vad.” Vecine, uite ti-am adus niste oua rosii. Le-am luat. Bogdaproste. Voiam sa te rog ceva. Cum sa nu doamna. Vreau sa merg la biserica la slujba, pot sa-l las pe Jimmy aici? Va cunoasteti acum, v-ati imprietenit. Cum sa nu doamna, dati-l incoa. „Bai, ti se citeste lipsa de chef pe fatza, cacacios uman ipocrit.” L-am luat, doamna a plecat. Esti un caine bou. „De ce?” Pentru ca ma bucur ca esti acum aici, ma simteam singur. „Pula mea si ce-o sa facem ?” Vedem noi, i-am zis. „ Hai sa iesim la futut, ca mi s-au umflat coaiele ca bigudiurile aleia”. Bai, nu, azi am alte planuri.”De cand ai tu planuri, frate?” M-am gandit un pic. Nu i-am raspuns, l-as fi mintit. Am niste oase de gaina, vrei? „ Sa te fut, toti aveti aceeasi imagine idilic-grotesca asupra speciei mele... da-mi in pula mea un piept, o pulpa, accept si tartitza, dar nu ma lua cu resturi...”. I-am adus o pulpa. A mancat-o usor absent. Apoi ne-am uitat putin la TV. Apoi am jucat un Solitaire. Ne plictiseam. „Ma plictisesc.” Si s-a facut cald. Si s-a facut larma. Si m-a durut. Si s-a facut bezna...
„Bai, deci eu sunt Jimmy. Habar nu am cum pula mea am ajuns sa scriu pe blogul asta si cum reusesc s-o fac. O fi vreo logica. Bai, cred ca e vreo minune si cat tine asta profit de ea. Deci fii antena ce s-a intamplat. Se facuse 10. Bai, si am simtit ca Nic nu mai sunt e Nic. Simtea o povara pe umeri, fruntea il ustura de parca il intepau niste spini. Bai Nic, ce pula mea ai? Mi-a spus ceva, dar frate, de unde pula mea sa stiu eu aramaica. Bai si stii leaganul ala al lui din mijlocul casei? Nu mai era leagan, era un soi de stalp cu aripi. Statea infipt de parca era o pasare, cum arata alea acolo unde ma duce Mogosoaica duminica – sunt multe si aliniate, stoluri stoluri. Ma uitam la Nic si nu-l recunosteam. Se uita la mine si nu ma recunostea. Am latrat, dar nu m-a auzit. Am vrut sa-l musc dar n-am avut putere, de parca mi-o luase cineva. De fapt, mi-era mila. Suferea prostul. I-am zis ca nici o femeie nu merita stresul asta, ca viata e frumosa si singur ca, pula mea, daca ti se umfla si desumfla plamanii e ok. Avea ochii rosii, cum ii am eu cand turbez.
Dupa aia am inceput sa urlu. Bai, deci nu voiam sa urlu dar urlam. Imi venea pur si simplu, imi iesea urletul din gat. Bai si era o nota tragica, urlam a jale, nu stiu, ca ma impresiona si pe mine. Si cu cat eram mai impresionat cu atat urlam mai patetic.
Dupa aia l-am vazut pe Nic intins pe pasarea aia de lemn. Tinea si el mainile intinse, parca zbura. A cerut apa. Am fugit la bucatarie si i-am adus o sticla. A baut si nu i-a placut. Pula mea, ii dadusem otet. De unde sa stiu eu frate? Sunt mic, sunt prost,uneori sunt rau... sunt un animal. Se uita la mine si vorbea. El zicea si eu il ascultam. Avea vocea pierduta. Il priveam nedumerit si vedea ca-l privesc nedumerit. Pula mea, cine sa-l inteleaga? Dadeam din coada.
Dupa aia l-am auzit cum striga. Nic, fratele meu, ce ai ma? Dar n-a mai zis nimic. Si iar m-a apucat urlatul. Incepusera sa bata vecinii in calorifere. Mucles ba, we got a dead man here... Bai, deci zici ca era mort. Situatia ma depasea. M-am speriat. Am fugit in baie sa ma ascund. M-am ascuns sub o gramada de tricouri murdare. Pe unul scria, „Eli Eli Lama Sabactani” .
Dupa aia nu mi-a mai fost asa frica. Pula mea, eram la prietenul meu acasa. Fusesem impreuna la futut, mancasem din mana lui, m-a scapat de o familie de purici, nu putea sa-mi faca rau. M-am intors in living. Bai, deci nu-mi venea sa cred. Toate erau la locul lor. Exact ca inainte. Sus din tavan, leaganul. Liniste si pace. Se auzea robinetul de la bucatarie – pentru ca e defect. Pe afara treceau astia, eau multi si tineau lumanari aprinse. Totul mai putin Nic. Bai, nu-l gaseam si pace. L-am strigat de cateva ori, nu mi-a raspuns. M-am panicat un pic apoi nu m-am mai panicat. M-am asezat la calculator si ma uitam. Si bai intelegeam. Shit! Era deschis blogul. Am citit. Intre noi fie vorba e cam nefutut omul. Sau era, pula mea. Dar e talentat, da-l in gatu ma-sii, ca am ras la cateva poante. Am pus labuta pe taste si am scris.
Acum stau si aberez p-aici aici. Treaba nu e prea buna. Cine o sa-i deschida babei cand o sa vina? Si pe mine cine ma scoate afara ca m-a taiat o pishare?”
duminică, 5 decembrie 2010
sâmbătă, 4 decembrie 2010
Optzeci si sase
Azi e sambata, ma imbrac frumos. Imi pun tricoul cu : „ mami, baietii nu sunt fetitze, nu?”. Ma uit pe fereastra lumea se agita, toti cumpara, ca sa aiba cu ce sa-si umple burtile bine de Pasti. Pula mea, bai eu de aia il iubesc pe Isus. Pentru ne cacam mai bine dupa ce ne amintim ca l-au controlat unii la gioale, i-au batut cuie in laterale si i-au luat suflul la urma. Ca a inviat sau nu, e irelevant, noi ne cacam la fel pana la urma. Eu daca eram Dumnezeu Tatal si aveam un pic de minte (un pic, nu asta care o are acum si dintotdeauna), il trimeteam pe pamant nu ca fiu al omului ci, pula mea, in chip de Duffy Duck. Bai, stateam toti la televizor si ne uitam cum isi ia plumbi sub cur, cum deranjeaza ori pe unde trece, cum il fugaresc toti, ii intind capcane si-l vor, in final, cazut si, mai ales, il vedeam cum refuza sa moara. Bai, Duffy Duck n-a murit niciodata, e nemuritor, ne face sa radem si destinul lui profund tragic ni-l face pe al nostru ridicol. Duffy Duck e mai tare decat Isus Christos. Bai, eu ma inchin lui Duffy Duck.
vineri, 3 decembrie 2010
Optzeci si cinci
Nu eram sigur de ce vad nici dupa ce m-am sters la ochi, nici dupa ce am zis ca asa ceva nu se poate. Am strigat,” cine e?”. Noi, au spus. „Care noi?” Monica si Gratzi. „Si mai cine?” Numai noi doua, de ce nu deschizi? „Aia doi cine sunt?”. Cine draga? „Aia doi albi la voi in brate”. Doi iepuri, ce sa fie. Le-am deschis, credeam ca sunt doi bodygarzi mascati in magari. Au ras. Le-am facut semn sa intre. Au intrat. Ce cautati aici? S-au asezat fara sa le invit. A fost ideea mea, a spus Gratzi. Pana si femeile frumoase au idei proaste. Dar ce ai draga, ce esti asa de constipat? Pai, bai fetelor, vizitele se anunta si ele, sa se pregateasca omul, sa se spele la coaie, sa se barbiereasca, sa isi puna smokingul, sa comande shaorma. Nu esti tocmai genul, mi-a replicat sec Monica. Bai nu sunt, dar nu stiam cum sa va spun ca nu ma asteptam sa va vad azi. Nu ma asteptam sa va mai vad vreodata. Gratzi mi-a intins iepurele pe care il avea in brate, ia-l uite ce pufos e, frumuselul de el. Ti l-am adus tie. L-am luat. Era cum spunea, pufos. Inima ii batea repede. Tremura. L-am magaiat. Exact cum esti tu la pizda, i-am spus. A ras, dar moderat – era o doamna. Ia-l si pe asta, a spus si Monica si mi l-a intins pe al ei. Am vrut sa facem o surpriza cuiva drag azi si ne-am gandit la tine. Si nu mai spune nimic ca sigur strici momentul. L-am luat si pe al doilea. N-am mai spus nimic. Ii tineam in brate si aratam precum un idiot. Un idiot cu doi iepuri albi in brate. Bai, de departe puteam sa jur ca aduceam a inger. De aproape mi se vedea coada.
Ne-am intins la vorba. Monica s-a dus la bucatarie sa prepare o limonada Gratzi m-a intrebat de ce n-am mai dat niciun semn. Eu n-am mai dat nici un semn, eu care o sunasem ca disperatul. Eu care muscam din telefon gandindu-ma ca e unul din sfarcurile ei... I-am raspuns in timp ce scoteam ochii unuia dintre iepuri. Unul si inca unul. Erau rosii, moi, gelatinosi si foarte fragili. I-am mototolit asa cum mototolesti mucii atunci cand faci bilutze. Gratzi se uita in ochii mei in timp ce ma lua de prost. Eu ma uitam in ochii ei, in timp ce faceam surcele labutza din fatza dreapta. Era liniste pentru ca iepurii nu striga. Ei isi consuma durerile muti, sau poate le e indiferent cine pula mea stie. Ba te-am sunat i-am spus, dar m-ai dat de gard. Nu se poate, eu intotdeauna raspund, mai ales daca ma suna oameni dragi. Ce mult ma inspira modul asta de comunicare... stii? stam fata in fata si ne mintim ca porcii; ne aruncam bezele cu gust de cacat. Labutzele zaceau undeva pe jos. Simteam un pic de nervi in palme – descopeream ca ma simt bine daca faramitzam perechile de urechi albe. Precum frunzele, toamna, hai ca stii cum e, cand le freci intre degete si ele se transforma in piese de puzzle, apoi in fire de praf, care ti se scurg printre degete. Asa curgeau si bucatzelele de zgarci.
Monica a intrat fredonand ceva. Apoi a scapat tot bolul pe jos. Mi-ai murdarit podeaua in pizda ma-tii, i-am reprosat. A dus mana la gura si a inceput sa urle. Iepurii! Iepurasii! Doamne Dumnezeule! Grazti a observat abia atunci, s-a ridicat si i s-a alaturat cu un ton mai sus. Una era sopran iar alta mezzo. Bai, deci erau doua proaste care urlau la mine in casa. Iti dai seama, Helena, daca trecea vreunul pe scara... ce zicea, ia uite ce fute vecinul, nu una, doua. M-am ridicat usor plictisit si le-am futut cate una peste bot cu ce-a mai ramas din animal. Nu mare lucru, matze si blana. Restul se labartza la mine pe covor. Pe bune acum, iepurii morti nu sunt ca iepurii vii. O sa-mi fac un tricou cu asta. Fetelor, mai e unul, taceti sau vi-l servesc supa rece. Au tacut instant. Erau murdare de sange pe bot si pe bluze. Ce-ai avut draga cu bietul iepuras, ce ti-a facut? De ce te comporti asa, ai innebunit? Le-am facut semn sa se aseze. Tineam iepurele viu pe post de arma. Ma plimbam prin fata lor precum un profesor. Vedeti ma fetelor, sau doamnelor, sau pizde fara creier, sau ce pula mea veti fi de v-a trecut o secunda prin cap ca aici la mine e funny. Au fost doi iepuri, acum doar unul. Bai, deci ala s-a sacrificat pentru voi. Ala e un iepure martir, unul pe care n-o sa-l mai vada copiii duminica. Acuma, daca tineti la iepurele asta, faceti ce va zic eu. Ia sa va vad cum iubiti voi animalele. Dezbracati-va. Bai, deci s-au dezbracat. Fara chef, dar si fara jena. In mod normal urma sa le fut, sau sa le frec cu potaia aia mica la pizda, sau sa le pun sa-mi suga pula. De asta si venisera. Monica avea chilotzi rosii, iar Gratzii albi cu gaurele. Ce chilotzi de proaste aveti ma, sa mor eu. Devenisera mici si-mi placea ca erau mici, reduse la nimic. Ma uitam la pizdele lor si parca ma uitam la un film de Cristi Puiu – pula mea, toti il lauda dar nimeni nu-l place. Sau cam asa ceva. Bai, n-aveti niciun farmec, ma enervati.. Nu ma satisface in niciun fel, unde va e farmecul? Ma uitam la ele si ele se uitau la mine. Sunt odios, nu-i asa? Oarecum, s-a incurajat Gratzi. Gratzi, Gratzi, Gratzi... m-am apropiat de ea. Il mangaiam pe urechiat si o priveam. Stii care e problema vietii tale? Esti prea buna ca sa te merite vreunul si prea proasta ca sa-l meriti tu. Dar nu conteaza, asta e pentru alta postare.
Monicai nu i-am spus nimic. Pula mea, nu stiam ce. Ce poti sa spui memorabil inaintea a doua pizde speriate care au venit la futut, si se aleg cu un mic carnagiu. Le-am facut semn sa se imbrace. Le-am dat iepurele, „luati-l incet, ca e fragil”. Au iesit in tacere.
Paste fericit le-am strigat de la fereastra.
Ne-am intins la vorba. Monica s-a dus la bucatarie sa prepare o limonada Gratzi m-a intrebat de ce n-am mai dat niciun semn. Eu n-am mai dat nici un semn, eu care o sunasem ca disperatul. Eu care muscam din telefon gandindu-ma ca e unul din sfarcurile ei... I-am raspuns in timp ce scoteam ochii unuia dintre iepuri. Unul si inca unul. Erau rosii, moi, gelatinosi si foarte fragili. I-am mototolit asa cum mototolesti mucii atunci cand faci bilutze. Gratzi se uita in ochii mei in timp ce ma lua de prost. Eu ma uitam in ochii ei, in timp ce faceam surcele labutza din fatza dreapta. Era liniste pentru ca iepurii nu striga. Ei isi consuma durerile muti, sau poate le e indiferent cine pula mea stie. Ba te-am sunat i-am spus, dar m-ai dat de gard. Nu se poate, eu intotdeauna raspund, mai ales daca ma suna oameni dragi. Ce mult ma inspira modul asta de comunicare... stii? stam fata in fata si ne mintim ca porcii; ne aruncam bezele cu gust de cacat. Labutzele zaceau undeva pe jos. Simteam un pic de nervi in palme – descopeream ca ma simt bine daca faramitzam perechile de urechi albe. Precum frunzele, toamna, hai ca stii cum e, cand le freci intre degete si ele se transforma in piese de puzzle, apoi in fire de praf, care ti se scurg printre degete. Asa curgeau si bucatzelele de zgarci.
Monica a intrat fredonand ceva. Apoi a scapat tot bolul pe jos. Mi-ai murdarit podeaua in pizda ma-tii, i-am reprosat. A dus mana la gura si a inceput sa urle. Iepurii! Iepurasii! Doamne Dumnezeule! Grazti a observat abia atunci, s-a ridicat si i s-a alaturat cu un ton mai sus. Una era sopran iar alta mezzo. Bai, deci erau doua proaste care urlau la mine in casa. Iti dai seama, Helena, daca trecea vreunul pe scara... ce zicea, ia uite ce fute vecinul, nu una, doua. M-am ridicat usor plictisit si le-am futut cate una peste bot cu ce-a mai ramas din animal. Nu mare lucru, matze si blana. Restul se labartza la mine pe covor. Pe bune acum, iepurii morti nu sunt ca iepurii vii. O sa-mi fac un tricou cu asta. Fetelor, mai e unul, taceti sau vi-l servesc supa rece. Au tacut instant. Erau murdare de sange pe bot si pe bluze. Ce-ai avut draga cu bietul iepuras, ce ti-a facut? De ce te comporti asa, ai innebunit? Le-am facut semn sa se aseze. Tineam iepurele viu pe post de arma. Ma plimbam prin fata lor precum un profesor. Vedeti ma fetelor, sau doamnelor, sau pizde fara creier, sau ce pula mea veti fi de v-a trecut o secunda prin cap ca aici la mine e funny. Au fost doi iepuri, acum doar unul. Bai, deci ala s-a sacrificat pentru voi. Ala e un iepure martir, unul pe care n-o sa-l mai vada copiii duminica. Acuma, daca tineti la iepurele asta, faceti ce va zic eu. Ia sa va vad cum iubiti voi animalele. Dezbracati-va. Bai, deci s-au dezbracat. Fara chef, dar si fara jena. In mod normal urma sa le fut, sau sa le frec cu potaia aia mica la pizda, sau sa le pun sa-mi suga pula. De asta si venisera. Monica avea chilotzi rosii, iar Gratzii albi cu gaurele. Ce chilotzi de proaste aveti ma, sa mor eu. Devenisera mici si-mi placea ca erau mici, reduse la nimic. Ma uitam la pizdele lor si parca ma uitam la un film de Cristi Puiu – pula mea, toti il lauda dar nimeni nu-l place. Sau cam asa ceva. Bai, n-aveti niciun farmec, ma enervati.. Nu ma satisface in niciun fel, unde va e farmecul? Ma uitam la ele si ele se uitau la mine. Sunt odios, nu-i asa? Oarecum, s-a incurajat Gratzi. Gratzi, Gratzi, Gratzi... m-am apropiat de ea. Il mangaiam pe urechiat si o priveam. Stii care e problema vietii tale? Esti prea buna ca sa te merite vreunul si prea proasta ca sa-l meriti tu. Dar nu conteaza, asta e pentru alta postare.
Monicai nu i-am spus nimic. Pula mea, nu stiam ce. Ce poti sa spui memorabil inaintea a doua pizde speriate care au venit la futut, si se aleg cu un mic carnagiu. Le-am facut semn sa se imbrace. Le-am dat iepurele, „luati-l incet, ca e fragil”. Au iesit in tacere.
Paste fericit le-am strigat de la fereastra.
joi, 2 decembrie 2010
Optzeci si patru
Helena, bai stii cand lucrurile devin nasoale? Cand nu mai unde sa te refugiezi, nici macar in vis. Bai, pana si visul are o limita, un capat, pula mea, o logica, un context in care sa zici „ba, ma recunosc.” Ba ajungi la un moment dat sa-ti doresti mai mult sa stai treaz, sa prizezi viata cu tot gustul ei real de cacat decat sa adormi si sa incepi sa visezi.
Bai, deci am ajuns acasa spre seara. Eram frant. Am intrat, nimic nu se clintise, nimic nu era schimbat, pana si praful fusese atat de indiferent incat refuzase sa se mai depuna pe obiecte – straluceau de parca abia le cumparasem. Am deschis frigiderul, am scos o sticla de vin, am desfacut-o, am baut din ea si am inceput sa ma gandesc la nimic. Lumea trecea prin fata ferestrei, prin fata mea, nu-mi cerea ajutorul si nici acordul pentru miscarea asta si bai, pentru prima oara, nu ma irita. Bai, le ziceam, mergeti ma unde vreti voi, aveti voie de la nashu mare, traiti ma cum vreti, faceti misto de cine vreti, omorati-va viata cu un job bun alergand cu limba scoasa dupa functii iluzorii in urma carora raman doar statui din pulbere, bateti-va joc, fiti egoisti, ignorati-va prietenii si ignorati-i pe toti ceilalti carora le pasa de voi (sunt niste prosti in fond... e irelevant ca sunt si rari), da-va-n pula mea, ca va iubesc. Bai, deci chiar ii iubeam. Sa stii si tu fata ca, acolo jos, jos de tot, nu mai ai la dispozitie decat un singur cartus cu care sa tragi in aia care iti strivesc mutra – iubirea. Nu ai nimic de pierdut, nu ai nimic de castigat, o iubesti pana si aia care uita sa-ti mai raspunda la salut/mail/sms dupa ce inainte iti promitea vesnicii intinse pe atza. Iubesti pana si femeia care te-a abandonat in rahatul propriului record de a fi penibil, lasandu-te sa te tarasti ca o reptila dupa ea, implorand putina atentie, respect si, inainte de orice, sinceritate. Bai, Helena, ii iubesti pe toti, fara fasoane, fara factura, fara jena de a ti se raspunde „ si eu” din obligatie, pentru ca ai rostit un „te iubesc, baby” in care credeai, fara stresul de mai fi nevoit sa-i accepti motivul lipsei de timp drept contragreutate a sentimentelor tale. Bai, jos e greu pentru ca e bine, intelegi cum vine asta? Bai, ingerii nu vin de sus, ci de jos, pentru ca umilinta se naste la cote negative, iar daca nu esti umil nu iubesti ci maimutzaresti. Bai, voi sunteti in viata si aveti zambetul ala pe fata pentru ca sunt eu ca sa inghit tot ce elimina mai nociv imperfectiunea de a fi in pula mea oameni. Va mantuiesc ma, si n-am nevoie sa-mi multumiti, pentru ca nu pot sa ies decat intarit, iar voi slabiti.
Si-as mai fi stat la un chat cu aia de afara daca nu as fi adormit. Bai, Helena si-am visat visul ma, The Dream, daca ma intelegi. Bai, acum cand scriu ma gandesc ca sa mor io daca nu era mai suportabil sa-l traiesc decat sa-l visez. Macar stiam o treaba, macar o hotaram eu. Bai, eram la Gutza acasa. Casa mare frumoasa, ca la televizor, cu copite pe tavan. Gutza era lejer imbracat iar eu pe un scaun. Si-mi zice, „vreau sa-ti sug pula.” N-am vrut. „Hai, te rog”. Bine, i-am zis, si ma uitam cum ascunde in gura aia dintoasa a lui frumusete de pula. Bai, ii curgeau bale si saliva aia era lipicioasa. N-am rezistat erect decat cateva secunde. Mi-am cerut scuze. A baut sintr-un pahar si mi-a spus, „acum suge-mi-o tu”. Bai, Helena nu vreau sa fiu gay. Jur ca nu vreau, de ce se intorc toate impotriva mea? De ce si in vis? Zi ma stii? Te rog, da-mi pizda ta, pune-mi-o pe bot si uit-o acolo, scapa-ma de dementza asta. Bai, nu abuzez de tine, bai nu e fake, nu-s manipulator, asa s-a intamplat in vis. I-am zis ca nu vreau. Si mi-a spus, „bine, daca nu vrei te costa ca ti-am supt pula”. Aoleu, cat? 300,000 de Euro. De unde pula mea atatia bani frate? Iti dai seama ce vis de cacat daca nici acolo nu puteam gasi suma asta. Ca am cautat. Am rascolit prin cosmaruri, prin celelalte vise ale copilariei, in visele de zi, alea cu ochii deschisi, alea in care e posibil orice, nimic, niciun sfantz, doar resturi, degradeuri si promisiuni moarte. I-am zis ca n-am. Nu i-a placut. A strans 20 de tigani, m-a ingenuchiat... tinea in mana o sabie ninja, cum vezi la PRO TV la stiri, cand mai confisca aia cate una. A ridicat-o deasupra capului...
M-am ridicat cu greu din pat. Cine pula mea suna? M-am apropiat de usa. M-am uitat pe vizor. Erau Gratzi si Monica cu cate un iepure in brate.
Bai, deci am ajuns acasa spre seara. Eram frant. Am intrat, nimic nu se clintise, nimic nu era schimbat, pana si praful fusese atat de indiferent incat refuzase sa se mai depuna pe obiecte – straluceau de parca abia le cumparasem. Am deschis frigiderul, am scos o sticla de vin, am desfacut-o, am baut din ea si am inceput sa ma gandesc la nimic. Lumea trecea prin fata ferestrei, prin fata mea, nu-mi cerea ajutorul si nici acordul pentru miscarea asta si bai, pentru prima oara, nu ma irita. Bai, le ziceam, mergeti ma unde vreti voi, aveti voie de la nashu mare, traiti ma cum vreti, faceti misto de cine vreti, omorati-va viata cu un job bun alergand cu limba scoasa dupa functii iluzorii in urma carora raman doar statui din pulbere, bateti-va joc, fiti egoisti, ignorati-va prietenii si ignorati-i pe toti ceilalti carora le pasa de voi (sunt niste prosti in fond... e irelevant ca sunt si rari), da-va-n pula mea, ca va iubesc. Bai, deci chiar ii iubeam. Sa stii si tu fata ca, acolo jos, jos de tot, nu mai ai la dispozitie decat un singur cartus cu care sa tragi in aia care iti strivesc mutra – iubirea. Nu ai nimic de pierdut, nu ai nimic de castigat, o iubesti pana si aia care uita sa-ti mai raspunda la salut/mail/sms dupa ce inainte iti promitea vesnicii intinse pe atza. Iubesti pana si femeia care te-a abandonat in rahatul propriului record de a fi penibil, lasandu-te sa te tarasti ca o reptila dupa ea, implorand putina atentie, respect si, inainte de orice, sinceritate. Bai, Helena, ii iubesti pe toti, fara fasoane, fara factura, fara jena de a ti se raspunde „ si eu” din obligatie, pentru ca ai rostit un „te iubesc, baby” in care credeai, fara stresul de mai fi nevoit sa-i accepti motivul lipsei de timp drept contragreutate a sentimentelor tale. Bai, jos e greu pentru ca e bine, intelegi cum vine asta? Bai, ingerii nu vin de sus, ci de jos, pentru ca umilinta se naste la cote negative, iar daca nu esti umil nu iubesti ci maimutzaresti. Bai, voi sunteti in viata si aveti zambetul ala pe fata pentru ca sunt eu ca sa inghit tot ce elimina mai nociv imperfectiunea de a fi in pula mea oameni. Va mantuiesc ma, si n-am nevoie sa-mi multumiti, pentru ca nu pot sa ies decat intarit, iar voi slabiti.
Si-as mai fi stat la un chat cu aia de afara daca nu as fi adormit. Bai, Helena si-am visat visul ma, The Dream, daca ma intelegi. Bai, acum cand scriu ma gandesc ca sa mor io daca nu era mai suportabil sa-l traiesc decat sa-l visez. Macar stiam o treaba, macar o hotaram eu. Bai, eram la Gutza acasa. Casa mare frumoasa, ca la televizor, cu copite pe tavan. Gutza era lejer imbracat iar eu pe un scaun. Si-mi zice, „vreau sa-ti sug pula.” N-am vrut. „Hai, te rog”. Bine, i-am zis, si ma uitam cum ascunde in gura aia dintoasa a lui frumusete de pula. Bai, ii curgeau bale si saliva aia era lipicioasa. N-am rezistat erect decat cateva secunde. Mi-am cerut scuze. A baut sintr-un pahar si mi-a spus, „acum suge-mi-o tu”. Bai, Helena nu vreau sa fiu gay. Jur ca nu vreau, de ce se intorc toate impotriva mea? De ce si in vis? Zi ma stii? Te rog, da-mi pizda ta, pune-mi-o pe bot si uit-o acolo, scapa-ma de dementza asta. Bai, nu abuzez de tine, bai nu e fake, nu-s manipulator, asa s-a intamplat in vis. I-am zis ca nu vreau. Si mi-a spus, „bine, daca nu vrei te costa ca ti-am supt pula”. Aoleu, cat? 300,000 de Euro. De unde pula mea atatia bani frate? Iti dai seama ce vis de cacat daca nici acolo nu puteam gasi suma asta. Ca am cautat. Am rascolit prin cosmaruri, prin celelalte vise ale copilariei, in visele de zi, alea cu ochii deschisi, alea in care e posibil orice, nimic, niciun sfantz, doar resturi, degradeuri si promisiuni moarte. I-am zis ca n-am. Nu i-a placut. A strans 20 de tigani, m-a ingenuchiat... tinea in mana o sabie ninja, cum vezi la PRO TV la stiri, cand mai confisca aia cate una. A ridicat-o deasupra capului...
M-am ridicat cu greu din pat. Cine pula mea suna? M-am apropiat de usa. M-am uitat pe vizor. Erau Gratzi si Monica cu cate un iepure in brate.
miercuri, 1 decembrie 2010
Optzeci si trei
Barul era aproape gol. O pereche la o masa, barmanul si eu. M-am asezat in fata lui. Freca un pahar. Esti nou pe aici. Sunt. As fi vrut sa ma intrebe de unde sunt. Nu m-a intrebat. Mda, trebuie sa te simti singur in aici. Nu e nevoie de un aici ca sa te simti singur. Dezamagit... Uneori, in cazurile fericite. Daca vrei sa-mi povesesti, eu pot sa te ascult. La ora asta nu ma deranjeaza foarte multa lume. Da-mi ceva de baut. Tare? La ora asta ma imbat si cu apa. Inteleg. Mi-a turnat votca. Gheata? Nu. Am dat-o pe gat. Shit! Nu prea sunt bautor de felul meu. Se vede. Ce cauti pe aici? Un raspuns la intrebarea ce caut aici. S-a oprit din frecat. Uite ce e, mori sa vorbesti acum cu cineva, ti-ai vinde trupul pentru asta, eu stiu asta. Nu te lasa rugat.
De fapt, nu stiam de unde sa incep. Nu stiu de unde sa incep. Ce cauti aici? M-am trezit ieri dimineata, m-am uitat pe fereastra, am vazut-o pe una cu care ma culcasem, mi s-a facut greata, apoi am simtit ca ma sufoc. Cred ca voiam sa vorbesc cu cineva, dar n-am avut cu cine. Am sunat cunoscuti. Unul. Doi. Trei. Apoi m-am oprit. Plecasera cu toti, sau disparusera sau poate erau toti acolo ca si pana atunci dar nu-mi puteau vorbi pentru ca, de fapt, nu existam. Pot sa pun mana pe tine? Da. Am pus mana, l-am atins pe umar apoi pe obraz... faptul ca te simt inseamna ca existi, nu-i asa? Da, cred ca da. Dar asta nu inseamna ca eu exist. Ti-am simtit atingerea, inseamna ca existi si tu. Si daca ma minti.
Intrase cineva. S-a apropiat, a cerut o Cola si s-a indepartat. M-am uitat dupa el. Nicio sansa, mi-a spus barmanul – e indragostit. El sigur exista. Mi-a zambit. Te sufocai. Ma sufocam. Am iesit din casa. Am ratacit pe strazi, am intrat la cineva pe care cunosteam. O femeie. Nu avea timp de mine. Ma sufocam. M-am trezit in trenul de Brasov. Aproape tot drumul am calatorit cu capul scos in afara. Puteai sa ramai fara cap. Intrebare – de ce l-am pastrat totusi? Pentru ca esti un ins norocos. Norocos... am ajuns aici. Am urcat pe Tampa. Ma sufocam. Am coborat. M-am dus intr-un club si m-am facut praf. M-au dat afara. Am ajuns pe o straduta. M-au agatat doi, m-au dus intr-un gang si ... puteau sa ma omoare. Dar iata-te aici, mi-a spus barmanul si mi-a mai turnat o votca. Cum spuneai, sunt un ins norocos. Doar m-au violat. Sticla a ramas suspendata deasupra paharului. Il umpluse iar lichidul se revarsa acum pe langa. N-am bani sa-ti platesc toata sticla. S-a oprit brusc. S-a scuzat. Apoi si-a turnat si el unul. L-a dat pe gat odata cu mine. Nu trebuie sa te simti solidar, l-am rugat.
Si ce cauti aici? Nu stiu, probabil nu mi-a ajuns. Prietene, mi-a spus, tu esti alfel. Da, e o poveste mai veche, indiferent de context, eu nu-i apartin. Posibil, dar aici sigur nu. Sa fiu sincer nu stiu ce sa fac. Sunt confuz. Mi-a turnat un pahar. Uite ce e Nic, bea-l si pe asta, e din partea mea. Apoi mergi la gara, urca in tren si intoarce-te acasa. Bai, Helena, de parca lucrurile devenisera foarte clare. De parca avea dreptate. De parca realitatea capatase brusc sens, contururile devenisera clare, iar sunetele aduceau a muzica. De parca eu eram eu. L-am baut, m-am dus la gara si-am urcat in tren. De parca ma astepta. N-am mai scos capul pe fereastra. De parca imi pasa.
Cu 5 kilometri inainte de gara m-am intrebat de unde stia barmanul ca me cheama Nic. In gara am aflat raspunsul, dar pana acasa l-am uitat .
De fapt, nu stiam de unde sa incep. Nu stiu de unde sa incep. Ce cauti aici? M-am trezit ieri dimineata, m-am uitat pe fereastra, am vazut-o pe una cu care ma culcasem, mi s-a facut greata, apoi am simtit ca ma sufoc. Cred ca voiam sa vorbesc cu cineva, dar n-am avut cu cine. Am sunat cunoscuti. Unul. Doi. Trei. Apoi m-am oprit. Plecasera cu toti, sau disparusera sau poate erau toti acolo ca si pana atunci dar nu-mi puteau vorbi pentru ca, de fapt, nu existam. Pot sa pun mana pe tine? Da. Am pus mana, l-am atins pe umar apoi pe obraz... faptul ca te simt inseamna ca existi, nu-i asa? Da, cred ca da. Dar asta nu inseamna ca eu exist. Ti-am simtit atingerea, inseamna ca existi si tu. Si daca ma minti.
Intrase cineva. S-a apropiat, a cerut o Cola si s-a indepartat. M-am uitat dupa el. Nicio sansa, mi-a spus barmanul – e indragostit. El sigur exista. Mi-a zambit. Te sufocai. Ma sufocam. Am iesit din casa. Am ratacit pe strazi, am intrat la cineva pe care cunosteam. O femeie. Nu avea timp de mine. Ma sufocam. M-am trezit in trenul de Brasov. Aproape tot drumul am calatorit cu capul scos in afara. Puteai sa ramai fara cap. Intrebare – de ce l-am pastrat totusi? Pentru ca esti un ins norocos. Norocos... am ajuns aici. Am urcat pe Tampa. Ma sufocam. Am coborat. M-am dus intr-un club si m-am facut praf. M-au dat afara. Am ajuns pe o straduta. M-au agatat doi, m-au dus intr-un gang si ... puteau sa ma omoare. Dar iata-te aici, mi-a spus barmanul si mi-a mai turnat o votca. Cum spuneai, sunt un ins norocos. Doar m-au violat. Sticla a ramas suspendata deasupra paharului. Il umpluse iar lichidul se revarsa acum pe langa. N-am bani sa-ti platesc toata sticla. S-a oprit brusc. S-a scuzat. Apoi si-a turnat si el unul. L-a dat pe gat odata cu mine. Nu trebuie sa te simti solidar, l-am rugat.
Si ce cauti aici? Nu stiu, probabil nu mi-a ajuns. Prietene, mi-a spus, tu esti alfel. Da, e o poveste mai veche, indiferent de context, eu nu-i apartin. Posibil, dar aici sigur nu. Sa fiu sincer nu stiu ce sa fac. Sunt confuz. Mi-a turnat un pahar. Uite ce e Nic, bea-l si pe asta, e din partea mea. Apoi mergi la gara, urca in tren si intoarce-te acasa. Bai, Helena, de parca lucrurile devenisera foarte clare. De parca avea dreptate. De parca realitatea capatase brusc sens, contururile devenisera clare, iar sunetele aduceau a muzica. De parca eu eram eu. L-am baut, m-am dus la gara si-am urcat in tren. De parca ma astepta. N-am mai scos capul pe fereastra. De parca imi pasa.
Cu 5 kilometri inainte de gara m-am intrebat de unde stia barmanul ca me cheama Nic. In gara am aflat raspunsul, dar pana acasa l-am uitat .
Abonați-vă la:
Postări (Atom)